Sub-total:
1.780,00 lei
Tratament lupus eritematos sistemic
Lupusul eritematos sistemic este o boală autoimună, cu o evoluție cronică cu perioade de exacerbări și remisiuni. Această afecțiune autoimună cronică, inflamatorie, apare atunci când sistemul imunitar al organismului produce anticorpi îndreptați împotriva propriilor structuri (țesuturi și organe). Boala poate afecta articulațiile, pielea, rinichii, celulele sanguine, creierul, inima și plămânii.
Lupusul poate fi extrem de dificil de diagnosticat, din cauza faptului că semnele și simptomele specifice acestei boli le imită adesea pe cele ale altor afecțiuni. Lupusul eritematos sistemic este cel mai frecvent și cel mai grav tip de lupus, deoarece afectează întregul organism.
Tratament lupus eritematos sistemic | Tratament, simptome, cauze & metode de diagnostic
Cel mai frecvent simptom al bolii este reprezentat de o erupție facială, de forma unor aripi de fluture, care apare la nivelul ambilor obraji. Cu toate acestea, afecțiunea are o listă complexă de simptome, ce pot fi asociate altor boli. Pe de altă parte, nu există două cazuri la fel, deoarece această afecțiune se manifestă diferit de la un pacient la altul sau chiar la același bolnav, de la o etapă la alta.
Simptome lupus eritematos sistemic
Majoritatea persoanelor care suferă de lupus au o formă ușoară, caracterizată prin episoade (pusee), momente în care semnele și simptomele se înrăutățesc pentru o perioadă, apoi se îmbunătățesc sau chiar dispar complet, pentru o perioadă de timp. Cele mai frecvente manifestări sunt:
- 95% dintre pacienți au manifestări sistemice: febră, astenie, scădere ponderală;
- 95% manifestări musculoscheletale: artralgii / mialgii, artrite, miozită;
- Manifestări cutanate: rash malar, rash discoid, alopecie, ulcerații. Rashul malar reprezintă o erupție care are loc la nivelul feței în aripi de fluture. Acesta cuprinde pomeții și baza nasului și apare după expunerea la soare (fotosensibilitate), uneori cu mult timp înainte de apariția bolii. Erupția discoidă constă într-o placă roșu-violacee, cu aspect solzos, localizată frecvent pe față, scalp, gât, uneori torace;
- Manifestări hematologice: Afectarea celulelor sanguine poate determina sau nu apariția unor simptome. Din această cauză, este important să se efectueze în mod regulat hemoleucograma. Pacienții pot avea scăderea numărului de globule roșii (anemii, caz în care pacientul poate prezenta oboseală marcantă), de globule albe (se manifestă prin apariția unor infecții grave) sau de trombocite (aceste celule ajută la coagularea sângelui și se manifestă prin apariția sângerărilor și a echimozelor). Totodată, se pot produce anticorpi antifosfolipidici care cresc tendința de formare de cheaguri de sânge (trombi) la nivelul venelor de la picioare, în plămâni sau creier (accident vascular cerebral);
- Manifestări neurologice: sunt mai rare și se manifestă cu confuzie, depresie, convulsii și accident cerebral (în situații rare);
- Manifestări cardiace și pulmonare: această boală este un factor de risc independent pentru ateroscleroză. Pe de altă parte, poate să apară inflamație la nivelul foițelor care acoperă plămânii (pleurezie) sau inima (pericardită) și mușchiul inimii (miocardită);
- Manifestări renale: acest tip de simptome sunt printre cele mai importante în lupus. Afectarea renală poate deveni evidentă în momentul în care pacienții care suferă de lupus au artrită, erupție cutanată, febră și pierdere în greutate. Boala renală nu produce de obicei simptome până când nu se află în stadii avansate. Insuficiența renală este una dintre cauzele principale de deces la pacienții care suferă de această boală. Semne precoce pot fi evidențiate la examenul de urină;
- Manifestări gastrointestinale: acestea sunt mai rare. Ele constau în vasculită intestinală, ascită și pancreatită;
- Sindrom antifosfolipidic secundar: tromboze venoase sau arteriale și avorturi repetate;
- Afectare oculară: este rară. În 15% dintre cazuri apare un sindrom Sjogren secundar.
Simptomele pentru lupus eritematos sistemic, redate sumar, incud:
- căderea părului;
- oboseală;
- sensibilitate la soare;
- articulații dureroase și umflate;
- febră inexplicabilă;
- erupții cutanate, îndeosebi în zonele expuse la lumină;
- fragilitate capilară cu vânătăi;
- probleme cu rinichii.
Alte simptome posibile în lupus eritematos sistemic:
- scăderea în greutate;
- dureri musculare;
- dureri de cap;
- stări de confuzie;
- depresie;
- afectarea sistemului nervos central prin infarctizare (uneori);
- boală trombo-embolică;
- vasculită;
- afectare gastro-intestinală;
- ochi uscați.
Cauze lupus eritematos sistemic
Cauzele exacte care duc la apariția acestei afecțiuni sunt necunoscute. Până în prezent, se crede că boala ar putea fi cauzată de o componentă genetică, cât și de un factor declanșator care poate fi legat de factorii de mediu, precum:
- expunerea la lumina soarelui;
- infecții virale;
- administrarea anumitor medicamente.
Afecțiunea este mai des întâlnită la femei, raportul față de bărbați fiind de 6:1.
Metode diagnostic lupus eritematos sistemic
Procesul de diagnostic al acestui tip de afecțiune poate fi lung și anevoios. Stabilirea unui diagnostic este îngreunată de simptomatologia nespecifică. Cu toate acestea, medicul poate solicita o serie de teste de laborator, pentru a stabili dacă suferi de o boală autoimună. Astfel, în urma examenului clinic, medicul specialist poate recomanda pacientului efectuarea următoarelor analize de laborator de bază, precum:
- hemoleucogramă completă;
- VSH;
- teste ale funcției hepatice;
- teste ale funcției renale: uree, creatinină;
- examen de urină;
- teste de autoanticorpi: ANA, teste autoanticorpi specifice.
Testul de anticorpi antinucleari (ANA) este pozitiv la majoritatea pacienților cu lupus (95-98%). Acesta poate fi pozitiv în titruri foarte mici și la 10 – 15% dintre persoanele sănătoase și la rudele pacienților cu lupus sau la pacienții cu alte boli. În consecință, un test ANA pozitiv singur nu este suficient pentru a stabili diagnosticul de lupus. Trebuie să existe cel puțin trei caracteristici clinice suplimentare pentru a formula cu certitudine diagnosticul de lupus.
În cazul în care testul ANA este pozitiv și este suspicionat un lupus, atunci medicul va recomanda suplimentarea testelor de anticorpi cu unele mai specifice.
Investigații de imagistică:
- radiografie articulară;
- radiografie toracică și tomografie computerizată (CT) toracică;
- ecografie cardiacă;
- RMN cerebral.
Tratament pentru lupus eritematos sistemic
Tratamentul pentru boala lupus eritematos sistemic este stabilit de o echipă multidisciplinară de medici. În momentul în care pacientul a fost diagnosticat, medicul care va coordona îngrijirea este internistul sau reumatologul. Acesta va trata în special afectarea articulară.
Echipa multidisciplinară de medici care se va ocupa de elaborarea schemei de tratament pentru lupus eritematos sistemic va fi formată din următorii specialiști:
- nefrolog (afectare renală);
- hematolog (afectare hematologică);
- dermatolog (afectare cutanată);
- neurolog (afectarea sistemului nervos);
- cardiolog (afectare cardiacă și la nivelul vaselor de sânge);
- endocrinolog (afectarea glandelor);
- pneumolog (afectare pulmonară).
Tratamentul pentru boala lupus eritematos sistemic depinde în funcție de severitatea bolii, de organele afectate, de stadiul de activitate al lupusului și de cât de mult este afectată activitatea zilnică a pacientului. Tratamentul pentru lupus este individualizat și poate suferi modificări de-a lungul timpului.
Până în momentul de față, nu s-a descoperit un tratament pentru boala lupus care să vindece pacienții total. Cu toate acestea, medicamentele și un regim adecvat de viață pot controla simptomele.
Stilul de viață și tratamentul pentru lupus
Tratamentul pentru lupus poate fi susținut de stilul de viață al pacientului. La ameliorarea simptomelor, poate contribui:
- alimentația echilibrată;
- practicarea sportului;
- evitarea fumatului;
- controlul nivelului de stres;
- minimalizarea expunerii la soare și utilizarea cremelor de protecție solară.
Tratamentul pentru lupus are la bază antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), corticosteroizi, antimalarice, imunosupresive și terapii biologice.
Pachet tratament adjuvant
Odată cu îmbătrânirea, funcţia de reglare a imunităţii scade şi odată cu această scădere creşte riscul apariţiei bolilor autoimune cronice precum lupusul sau artrita reumatoidă. În mod normal, aceste condiţii sunt dificil de tratat însă produsele din gama Imunyze au demonstrat un succes considerabil în reducerea inflamaţiilor de acest gen, pe modele animale. Cercetările făcute pe subiecţi umani la Universitatea Weill Cornell Graduate School of Medical Sciences au demonstrat puterea terapiei cu proteine bioactive la pacienţi cu diferite forme de artrite. S-a evidenţiat o ameliorare semnificativă a stării pacienţilor după începerea suplimentării incluzând şi bolnavii cu artrită reumatoidă. Această îmbunătăţire clinică a pacienţilor s-a păstrat până la 30 de zile după întreruperea tratamentului. Cercetătorii au concluzionat că preparatele pot reduce încărcătura intestinală cu floră microbiană caracterizată prin tendinţă de reacţie încrucişată cu organismul – gazdă sub forma unui răspunsului autoimun.
Pachet tratament adjuvant
PACHET 30 DE ZILE
– 2 flacoane Defence 140 g
– 2 cutii Imunyze Healthcare 5 ml
– 1 flacon Imunyze Hair Repair 250 ml sampon
– 2 cutii crema Imunyze Skin Refresh 50g
Consultație gratuită și ghidarea pacientului pe toată perioada administrării terapiei.
Sfatul medicului terapeut imediat prin telefon sau prin mesaje în aplicație (WhatsApp, Facebook etc.)
Notă:
La achiziția pachetului, sună pentru detalii.
Recenzii de la clienți
Previous
Next
Rămâi conectat cu Health Laboratory
Dr. Lucica Sima
- Doctor în științe medicale.
- Autor de articole privind efectele IgY în vivo.
- Experiență clinică vastă (peste 8000 de pacienți cu multiple patologii).
Dr. Silviu Ștefănescu
- Competențe în implantologie și radiologie orală.
- Masterat în Management Medical.
- Cercetare clinică privind efectele folosirii Ig.Y specifice în afecțiunile oro-dentare și asupra microbiomului oral.
