Conexiunea dintre cavitatea bucală și sistemul digestiv. Tulburări digestive și microbiomul cavității bucale

Cavitatea bucală este mai mult decât un simplu punct de intrare în sistemul digestiv. Un cumul tot mai cuprinzător de dovezi continuă să evidențieze această conexiune – în special în ceea ce privește microbiomii și impactul acestora asupra sănătății.

Simptome ale afecțiunilor gastrointestinale pot fi observate la un control stomatologic de rutină. Bacteriile din cavitatea bucală pot ajunge direct la intestin prin înghițire. Cantitatea în care se pot înmulți și pot provoca probleme în intestin este determinată de răspunsurile imune și barierele sistemului digestiv.

Microbiomul din cavitatea bucală este subclasat de microbiomul intestinal doar în ceea ce privește numărul de specii bacteriene – aproximativ 700 de specii în cavitatea bucală, comparativ cu 500 – 1000 specii din sistemul digestiv. Alături de bacterii, ambele medii adăpostesc și o cantitate nedeterminată de viruși, fungi și protozoare. Și mai există specii încă neidentificate – cunoscute sub numele de materie întunecată microbiană.

Iată o parte dintre bacteriile cheie, în funcție de mediul în care se regăsesc:

1. În gură:

•Streptococcus;

•Gemella;

•Fusobacterium;

•Porphyromonas;

•Prevotella;

•Veillonella;

•Actinomyces;

•Neisseria.

În abdomen:

• Bacteroides;

• Lactobacillus;

• Bacillus;

• Clostridium;

• Bifidobacterium;

• Enterococcus;

• Proteobacteria (asemenea cu E. coli).

Cum funcționează microbiomul cavității bucale în gură vs. în abdomen?

1. În gură

Cavitatea bucală are multe habitate diferite, inclusiv țesutul gingival și placa de sub și deasupra marginei gingiei. Pe suprafeța dinților, bacteriile cavității bucale acumulează biofilme extrem de organizate și stabile sub formă de placă dentară. Bacteriile se găsesc și pe limbă, amigdale, în gât, pe mucoasa bucală, palatul dur și, mai important – în salivă.

Mulți factori modelează aceste microambiente în gură, inclusiv pH, nivelul de sare, reacție redox, oxigen și nutrienți disponibili. După cum știți bine, igiena dentară joacă, de asemenea, un rol imens în modelarea microbiomului din cavitatea bucală.

2. În abdomen

Condițiile din intestinul subțire și cel gros sunt diferite. În intestinul subțire, alimentele se mișcă rapid, sunt defalcate de acizi, iar nutrienții săi sunt absorbiți. Bacteriile din intestinul gros sunt alcătuite în mare parte din anaerobe, care habitează alimente ce nu au fost digerate în intestinul subțire. Spre deosebire de microbiomul din gură, microbiomul intestinal este mai puțin stabil și mai supus modelării de către gazdă și factorii de mediu. Aceste presiuni selective ajută la menținerea homeostaziei prin formarea barierelor – descrise mai jos – între sistemul imunitar și infecția microbiană.

Bacteriile din cavitatea bucală colonizează intestinul?

La un individ sănătos, bacteriile din cavitatea bucală nu pot coloniza intestinul cu prea mare ușurință. O comparație a probelor de salivă și scaun prelevate de la aceiași subiecți sănătoși a relevat o compoziție bacteriană foarte diferită a fiecărui eșantion în parte. Mai multe alte studii raportează, de asemenea, foarte puține suprapuneri în saliva și compoziția microbiană a scaunului. Aceste bacterii au evoluat o dată cu oamenii de-a lungul timpului pentru a supraviețui în diferite condiții în gură și intestin. Dacă sunt introduse în microbiomul intestinal, bacteriile orale ar trebui să concureze pentru resurse și spațiu cu bacteriile comensale native (prietenoase) din intestin.

Există mai multe bariere care împiedică bacteriile orale să se înmagazineze într-un sistem digestiv sănătos. Acestea includ:

• Barierele fizice – distanța și mucusul intact și straturile epiteliale;

• Barierele chimice – acidul gastric și bila;

• Barierele biochimice – enzimele și proteinele antimicrobiene;

• Barierele imunologice – anticorpii (IgA) și celulele imune.

Ce se întâmplă atunci când aceste bariere se rupt?

Așa cum am menționat mai sus, aceste bariere împiedică majoritatea bacteriilor din cavitatea bucală să se depună și să provoace probleme acolo unde nu aparțin sistemului digestiv. Stadiul bolii, inflamația și chiar medicația pot perturba aceste bariere și pot face ca microbii din cavitatea bucală să influențeze mai ușor boala în intestin.

Iată care sunt tulburările intestinale majore și urgențe, cu studii relevante, care explorează relațiile cu microbiomul din cavitatea bucală:

• Boala intestinală inflamatorie

Boala intestinală inflamatorie se caracterizează prin inflamații cronice care afectează tubul digestiv în timp. Unde și cum se produce deteriorarea determină dacă este vorba de colită ulcerativă (tulburări continue care încep de obicei din rect spre colon) sau boala Crohn (diferite zone afectate ale tubului digestiv).

Ulceratiile aftoase recurente de la nivelul gurii sunt adesea primul semn al bolii Crohn. Vorbiți cu medicul stomatolog și medicul de familie dacă aveți întrebări in ce privesc tulburările tubului digestiv și, de asemenea, dacă vă confruntați frecvent cu inflamații aftoase. (Citește AICI cum poți scădea inflamațiile cauzate de stomatita aftoasa)

Multe studii au descris comorbiditatea crescută (co-prezență) a bolii gingivale și a bolii intestinale inflamatorii. O meta-analiză a raportat un risc cu 30% mai mare de parodontită la pacienții cu boală intestinală inflamatorie decât la subiecții din cadrul studiilor fără această afecțiune.

Cum influențează boala gingivală și microbii din cavitatea bucală boala intestinală inflamatorie?

Un model propus recent descrie modul în care bacteriile cavității bucale nu numai că se pot reloca în intestin, ci se extind și agravează inflamația intestinului.

Într-un experiment, șoarecii cu colită au fost hrăniți cu anumite specii specifice de bacterii ale cavității bucale pentru a observa efectul asupra colitei lor. S-a descoperit că parodontita (boală gravă a gingiilor) exacerbează inflamația intestinului în două moduri. În primul rând, parodontita duce la o creștere a bacteriilor dăunătoare din cavitatea bucală. Aceste bacterii sunt apoi înghițite și declanșează inflamația intestinului. În studiu, Klebsiella și Enterobacter s-au translocat din cavitatea bucală în intestin și au declanșat inflamația intestinului, în timp ce alte specii, precum Streptococcus salivarius nu au făcut-o.

În al doilea rând, parodontita duce, de asemenea, la generarea de celule imune specifice, numite celule Th17, ca răspuns la creșterea infecției bacteriene din cavitatea bucală. Când suntem sănătoși, celulele Th17 ne protejează împotriva infecțiilor prin angajarea căilor pro-inflamatorii. Dar pe măsură ce se acumulează în cavitatea bucală, ele pot circula apoi prin fluxul sanguin către intestin, exacerbând inflamațiile. Studiul a descoperit că celulele Th17 – obținute prin infectarea cavității bucale – s-au mutat în intestin și s-au reunit cu bacterii orale translocate. Deoarece aceste celule Th17 au fost concepute pentru a susține un răspuns inflamator împotriva bacteriilor orale, inflamația din intestin a fost agravată.

Cu toate că am subliniat legătura dintre boala gingivală și boala inflamatorie intestinală, cariile dentare pot fi, de asemenea, legate de boala inflamatorie intestinală. S-a constatat că pacienții cu boala Crohn au mai multe carii și niveluri mai ridicate de Lactobacil salivar și Streptococcus mutans – două bacterii asociate cu apariția cariilor – în comparație cu persoanele fără Crohn. Această relație nu este încă bine înțeleasă, dar dieta poate juca un rol important în ambele condiții.

O altă tulburare gastrointestinală este suprapopularea bacteriană a intestinului subțire sau SIBO. În ciuda creșterii gradului de conștientizare, SIBO este totuși slab înțeles. Încă nu este definit în mod precis sau constant în clinică. Cu toate acestea, este în general atribuită modificărilor anormale ale numărului și tipurilor de bacterii găsite în intestinul subțire.

Multe dintre aceste bacterii nu se găsesc de obicei în această zonă a tractului digestiv. Din cauza prezenței bilei (sucuri digestive) și a modului în care se digeră bolul alimentar, un intestin subțire sănătos nu adăpostește un număr mare de bacterii – spre deosebire de intestinul gros. O suprapopulare de bacterii care se colectează acolo unde nu aparțin duce la blocaje care împiedică alimentele să se deplaseze în intestinul subțire în mod normal. Alimentele oprite la aceste blocaje împiedică bolnavii să digere nutrienți vitali (malabsorbție) și, de asemenea, hrănește bacteriile. Fără surse de eliminare, aceste bacterii continuă să crească în număr și duce la probleme cronice gastrointestinale.

Un pacient suspectat de SIBO poate fi diagnosticat fie printr-un test de respirație, fie prin colectarea unui eșantion bacterian proaspăt și determinarea numărului de bacterii vii. Dar aceste metode pot fi dificil de prelevat și interpretat. Utilizarea abordărilor genomice, cum ar fi secvențierea cu metode de generație viitoare, pentru a analiza microbiomul intestinului subțire în SIBO și alte tulburări gastrointestinale va fi esențială pentru a înțelege ce bacterii sunt prezente și ce fac.

Deși există studii limitate care identifică în mod specific bacteriile cavității bucale care contribuie la SIBO, nu poate fi exclusă posibilitatea înghițirii de bacterii pe calea către aceste blocaje și care afectează răspunsuri imune în intestinul subțire.

Într-un studiu, cercetătorii au descoperit că șoarecilor alimentați cu Porphyromonas gingivalis, L. bacil și Streptococcus salivarius le-a scăzut nivelul celulelor Th17 din intestinul subțire. După cum am menționat mai sus, celulele Th17 sunt importante în creșterea unui răspuns imun împotriva infecțiilor bacteriene. Dacă sistemul imunitar nu poate produce suficiente celule Th17 pentru a răspunde la infecție, această bacterie poate suprapopula și suprasolicita intestinul subțire.

Mai mult, unele dovezi au arătat că persoanele diagnosticate cu SIBO (și o afecțiune aferentă, dispepsia funcțională) nu numai că au microbiomi modificați în cavitatea bucală în comparație cu persoanele sănătoase, ci au și semne severe ale bolii parodontale, ceea ce sugerează că aceste tulburări digestive pot influența sănătatea cavității bucale.

• Cancer colorectal

Boala gingivală este legată tot mai mult de cancerul colorectal. Un studiu recent a arătat că rata de noi diagnostice de cancer colorectal în rândul participanților care au avut antecedente de boală parodontală a fost cu aproape 50% mai mare decât a acelora care nu aveau antecedente de boală parodontală.

Cel mai puternic microb din cavitatea bucală implicat în producerea cancerului este Fusobacterium nucleatum, care nu se găsește de obicei într-un intestin sănătos.

Iată cum putem să îmbunătățim sănătatea cavității bucale și a tubului digestiv:

• Dieta

Ce și cum mâncăm are un impact major asupra sănătății cavității bucale. Din fericire, unele dintre aceste alegeri dietetice benefice pentru sănătatea orală pot influența pozitiv și starea de sănătate a sistemului digestiv. Iată câteva recomandări pentru un a proteja starea de sănătate a sistemului digestiv:

• Evitați alimentele și băuturile dulci;

• Evitați alcoolul și băuturile carbogazoase;

• Hidratați-vă suficient;

• Consumați alimente bogate în nutrienți, dar evitați-le pe cele care declanșează probleme digestive;

• Consumați alimente bogate în probiotice, precum iaurt, kefir, kimchi.

• Sănătatea cavității bucale

O sănătate precară a cavității bucale poate face dificilă mestecarea corectă și pregătirea alimentelor pentru digestia în intestin, ceea ce duce la probleme gastrointestinale. Inflamația din gură și suprapopularea de bacterii orale dăunătoare pot agrava aceste probleme. Din moment ce încă se desfășoară cercetări emergente care dezvăluie relația dintre microbiomul cavității bucale și bolile sistemice – precum tulburările digestive – credem că o modalitate excelentă de a contribui la îmbunătățirea sănătății generale este să începeți să vă îngrijiți de sănătatea cavității bucale.

Iată cum poți măsura starea sănătății cavității bucale:

Testul Bristle evaluează starea de sănătate a cavității bucale și analizează nivelurile de bacterii bune și rele din salivă. Pe baza acestui test, specialiștii oferă recomandări în stimularea sănătății cavității bucale. Parametrii de inflamație intestinală vor indica, de asemenea, abundența de bacterii asociate cu sănătatea intestinului în salivă. Prin planuri eficiente și personalizate, puteți lua măsuri imediate pentru a vă îmbunătăți sănătatea cavității bucale și generale.

Imunyze Office

All Author Posts