Microbiomul cavității bucale: bacterii bune vs. bacterii rele. Cum îți influențează sănătatea?

Cavitatea bucală găzduiește o varietate de nișe ecologice, locuri în care microbii pot supraviețui și crește. Compoziția microbiană din cavitatea bucală este cunoscută sub numele de microbiom oral. Majoritatea microbilor din microbiomul oral sunt bacterii. Aceste bacterii trăiesc pe dinți, între dinți și gingii, pe limbă, obraji și în toată gura. Acești microbi fac parte dintr-o comunitate de microbi, numită microbiom al cavității bucale, iar compoziția bacteriană determină majoritatea acestui microbiom.

Diferitele medii din gură permit creșterea diferitelor tipuri de comunități microbiene. De exemplu, partea din față a limbii găzduiește în principal bacterii aerobe, care supraviețuiesc foarte bine în prezența oxigenului. În schimb, bacteriile care trăiesc pe marginea gingiilor sunt în mare parte anaerobe sau microaerofile, ceea ce înseamnă că pot supraviețui doar cu niveluri scăzute de oxigen sau în absența completă a oxigenului.

Microbii care trăiesc în toată gura oferă beneficii pentru sănătate, prin crearea de metaboliți care susțin sănătatea, pentru primenirea și antrenarea sistemului imunitar. Această relație simbiotică continuă în condiții sănătoase normale. Bacteriile care susțin sănătatea și homeostazia se numesc microbiota comensală. Dar dacă bacteriile rele cresc, microbii pot provoca, de asemenea, boli și pot face ravagii în gură și chiar în restul corpului. Bacteriile dăunătoare care trăiesc în gură pot declanșa inflamații și pot provoca infecții. Această afecțiune în care microbii nocivi pot crește și pot provoca boli se datorează dezechilibrului microbian în comunitate, cunoscut și sub denumirea de disbioză.

Microbiomul cavității bucale este precum o grădină ce are nevoie de îngrijire constantă ca să păstreze plantele vii și sănătoase. Dacă aceste plante mor, vor apărea buruienile în locul lor. Microbiomul oral este într-un echilibru constant, iar uneori apar „buruienile” care provoacă dezechilibru.

Ce este disbioza microbiomului din cavitatea bucală?

Disbioza microbiomului din cavitatea bucală este o afecțiune în care există un dezechilibru al microbilor benefici și nocivi în gură. În microbiomul sănătății, microbii nocivi sunt păstrați la un nivel scăzut de către microbii benefici și de sistemul imunitar.

Cu toate acestea, în condițiile în care numărul de microbi benefici scade sau nișele ecologice sunt goale, acest lucru permite ca bacteriile dăunătoare să pătrundă în spațiu, să declanșeze un răspuns imun și să provoace boli. Asta se întâmplă adesea după ce o persoană ia antibiotice, iar microbiomul este distrus, iar cei care pun stăpânire sunt adesea agenții patogeni oportuniști care se înmulțesc atunci când nimic altceva din comunitățile microbiene nu îl poate ține sub control.

Într-o grădină goală, buruienile și plantele invadatoare sunt capabile să crească cu ușurință. Cu toate acestea, dacă o grădină este plină de flori, arbuști și copaci, rămâne puțin spațiu și insuficienți nutrienți de care buruienile să se folosească pentru a crește. Microbiomul oral este un ecosistem similar.

Ce boli sunt provocate de disbioza microbiomului din cavitatea bucală?

Cele mai comune afectiuni ale cavității bucale sunt cariile și boala gingivală, ambele fiind asociate cu disbioza microbiomului din cavitatea bucală.

Cariile si microbiomul cavității bucale

Cariile sunt cauzate de bacterii producătoare de acid care fermentează excesul de zaharuri din gură și salivă. Acest acid duce la apariția cariilor dentare care macină smalțul. Aceste bacterii reduc pH-ul general de la suprafața dinților și a gurii, ceea ce duce la apariția disbiozei. Bacteriile rezistente la acid dezechilibrează microbiomul sănătos normal și provoacă mai multe carii și boli ale cavității bucale.

Din fericire, bacteriile simbiotice comensale pot crește pH-ul gurii, în special printr-o cale numită „calea arginin – deiminazei”. Arginina este metabolizată de aceste bacterii benefice, creând ioni de amoniac ce cresc pH-ul, neutralizează acidul și ajută la remineralizarea dinților. Microbiomul susține remineralizarea smalțului, în timp ce disbioza contribuie la degradare și demineralizare.

Boala gingivală și disbioza

Boala gingivală este cauzată de bacterii anaerobe specifice care trăiesc pe marginea gingiei, între dinți și gingii și provoacă inflamații. Acești agenți patogeni sunt în mod normal în număr scăzut în microbiomul din gură. Cu toate acestea, atunci când echilibrul se modifică, bacteriile comensale sănătoase din microbiomul din gură nu mai sunt capabile să le mențină pe cele patogene sub control. În plus, sistemul imunitar nu este în măsură să țină pasul cu bacteriile patogene, ceea ce duce la disbioză.

Boala gingivală este o infecție polimicrobiană, ceea ce înseamnă că este cauzată de multiple specii bacteriene, mai degrabă decât de un singur tip de bacterii. Aceste specii patogene conlucrează pentru a invada țesutul, ceea ce conduce la un răspuns inflamator. Inflamația cronică poate duce chiar la degradarea bolilor osoase și parodontale. În schimb, bacteriile sănătoase comensale conlucrează pentru a menține homeostazia.

De exemplu, Treponema denticola și Porphyromonas gingivalis, doi agenți patogeni ai bolii gingivale, interacționează pentru a crește mai rapid și a invada țesutul gingival. Când sunt sănătoase, aceste bacterii patogene trăiesc independent în cantitate scăzută. Împreună, creează molecule și proteine care se coordonează și pot inhiba sistemul imunitar pentru a agrava disbioza.

Respirația urât mirositoare și disbioza

Respirația cronică urât mirositoare este semn de disbioză orală și poate fi un indicator precoce al bolii gingivale. Porphyromonas gingivalis și alți agenți patogeni parodontali sunt anaerobi care crează compuși mirositori, numiți compuși volatili cu sulf.

Cercetările arată, de asemenea, că și bacteriile specifice care nu provoacă de obicei boli ale gingiilor, cum ar fi Solobacterium moorei, Granulicatella adiacens, Klebsiella și Enterobacter pot provoca respirație urât mirositoare. Acești patogeni sunt în număr mult mai mare la persoanele cu disbioză a microbiomului oral. În condiții bune de sănătate, aceste specii nu sunt în măsură să crească la niveluri ridicate, deoarece speciile comensale le mențin în număr mic.

Stomatită candidozică

Candidoza sau infecția cu ciuperca patogenă oportunistă, Candida este incredibil de frecventă. Majoritatea oamenilor au Candida în microbiomul lor oral, fecal și cutanat în stare latentă. Cu toate acestea, în cazurile în care sistemul imunitar este slăbit, Candida se poate înmulți rapid și, astfel, provoacă boala. Se fac încă cercetări pentru a înțelege dinamica complexă dintre fungi și bacterii din microbiomul oral, dar studiile au arătat profiluri distincte de microbiom oral la persoanele cu tuse cronică și recurentă.

Sănătatea sistemică și microbiomul cavității bucale

Cercetările au evidențiat numeroase conexiuni între starea de sănătate generală și microbiomul cavității bucale. Iată doar câteva exemple de astfel de asocieri cu bolile sistemice:

Cancer

De exemplu, anumite tipuri de cancer, precum cancerul de colon, cel al cavității bucale și cancerul de pancreas sunt asociate cu existența din abundență în gură a bacteriilor, cum ar fi Porphyromonas gingivalis și Fusobacterium nucleatum. S-a dovedit că aceste specii favorizează progresia tumorii, potențial prin declanșarea inflamației cronice care agravează boala. Important de reținut este că prezența din abundență a acestor bacterii este, de asemenea, un semnal al disbiozei microbiomului din cavitatea bucală.

Tulburări cognitive și afecțiuni neurologice

Microbiomul cavității bucale este asociat și cu afecțiuni legate de cogniție și creier. De exemplu, Porphyromonas gingivalis a fost găsit în creierul persoanelor cu boala Alzheimer, demonstrând o legătură clară între gură și creier, cunoscută și sub numele de axa gură-creier.

Diabet

S-a dovedit că microbiomul cavității bucale se schimbă dramatic la persoanele cu diabet. Acestea au un nivel mai mare de zahăr în saliva lor, ceea ce provoacă disbioza microbiomului din gură, deoarece permite microbilor să se propage mai ușor. Au fost identificate modificări specifice ale microbiomului din cavitatea bucală la persoanele cu diabet zaharat.

Boală cardiovasculară

Speciile bacteriene, ca Treponema denticola, Porphyromonas gingivalis și Fusobacterium nucleatum sunt toate specii cheie care s-au dovedit că provoacă riscul de boli de inimă și boli cardiovasculare. Aceste bacterii au fost găsite chiar în interiorul plăcii aterosclerotice, acumularea de colesterol și grăsimi care înfundă arterele.

Cum se poate trata disbioza microbiomului din cavitatea bucală?

Cercetătorii au demonstrat că unele modificări ale dietei, ale stilului de viață și de igienă pot fi de folos în convertirea disbiozei microbiomului oral înapoi la o stare de echilibru. Cu toate acestea, primul pas este cunoașterea stării microbiomului din cavitatea bucală cu ajutorul unui test de microbiom. Nu poți ști în ce direcție trebuie să mergi dacă nu știi care este punctul de plecare!

Xylitol

Xylitolul este ușor de adăugat în regimul de igienă orală sub formă de gumă de mestecat, blistere sau apă de gură și poate preveni fermentarea cu S. mutans și alte cavități cauzatoare de bacterii care produc acid.

Arginină

Arginina este un aminoacid prebiotic care modulează microbiomul prin îmbogățirea bacteriilor comensale generatoare de alcaline care cresc pH-ul local, previn demineralizarea smalțului și intensifică remineralizarea dinților.

Nitrat

Nitratul este o moleculă prebiotică care s-a dovedit că înmulțește bacteriile comensale aerobe și scade numărul de bacterii anaerobe care provoacă boala. Alimentele bogate în nitrați sunt corelate cu sănătatea cavității bucale îmbunătățită, sănătatea cognitivă și cardiovasculară.

Probiotice

Unele probiotice au fost studiate îndelung, în special cele care conțin Streptococcus salivarius, Lactobacillus reuteri și Lactobacillus paracasei. Acestea au demonstrat capacitatea de a stimula speciile comensale, de a reduce agenții patogeni nocivi și de a repara disbioza microbiomului din cavitatea bucală.

Igiena orală

Menținerea unei bune igiene orale, cum ar fi periajul și folosirea aței dentare, este esențială pentru prevenirea disbiozei. Revenind la analogia cu grădina, microbiomul cavității bucale necesită o întreținere constantă, deoarece „buruienile” cresc și încearcă să invadeze spațiul sănătos tot timpul. Cu toate acestea, smulgerea „buruienilor” și compostarea suprafeței pentru a împiedica acești invadatori să provoace daune este extrem de eficientă. În plus, menținerea sănătoasă a celorlalte „plante” din „grădina” bucală poate împiedica dăunătorii să provoace dezechilibru în „grădină” și moartea „plantelor” bolnave.

Dorești să afli mai multe despre bacteriile din gură și despre sănătatea orală? Testează-ți microbiomul din cavitatea bucală și primești un plan de acțiune personalizat pentru a-ți îmbunătăți sănătatea microbiomului oral cu testul Bristle Oral Health.